Un super-fruct: Cătina în alimentație şi terapie

Profil nutriţional

Cătină (Hippophae Rhamnoides) este una dintre cele mai adaptabile si mai vivace plante de pe Terra, crescând până la altitudini de 4-5000 de m. Orice organ: scoarţă, frunze, fructe, seminţe au proprietăţi uimitoare şi pot fi folosite în tratarea unei multitudini de boli. Aproape nu există vitamină, oligoelement sau mineral esenţial care sa lipsească din fructul acru-astringent al cătinei. Datorită efectului tonic general este supranumită „ginsengul românesc”. Fără îndoială, poate fi trecută în categoria super-fructelor.

Cătina are un profil nutritiv impresionant. Substanțe bioactive precum vitaminele (A, C, E, riboflavina, acidul folic și K), carotenoizii (α, β, ð-caroten și licopen), flavonoidele, acizii organici (acidul malic și acidul oxalic), sterolii (ergosterol, stigmasterol, lanosterol și amirine) și unii aminoacizi esențiali au fost găsiți în toate părțile plantei. În general, componentele majore ale semințelor sunt vitamina C, cantitate mare de carotenoizi și vitamina E, flavonoide și kaempferol, acizi grași, triacilglicerol, fitosteroli, zahăr, acizi organici, proantocianidine și compuși fenolici.

S-a raportat că fructele coapte sunt o sursă de conținut excepțional de ridicat de vitamine (A, C, E și K), carotenoizi, flavonoide și acizi organici. Fructele de cătină sunt foarte bogate în vitamina C, de două ori mai bogate decât măceşele şi de 10 ori decât citricele. Mai precis, 100 ml de suc din fructe de cătină conţine undeva între 400 şi 800 mg de vitamină C. Fructele mai conţin vitamina A, complexul de vitamine B (B1, B2, B6, B9, colină, inositol), vitaminele E, K, P şi F, celuloză, carotenoide (beta caroten – în concentraţie mai mare decât se regăseşte în morcovi, xanthophila), microelemente precum calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, sodiu, acizi grasi polinesaturati, uleiuri complexe din care se obţine uleiul de cătină, uleiuri volatile, aminoacizi, flavonoide, taninuri, fitosteroli, pectine, serotonină şi enzime.

Uleiul din cătină conține mai multe componente bioactive, cum ar fi vitamina E, vitamina K, carotenoizi și sitosterol. Extractele de ulei obținute din fructele de cătină în studiile recente s-au dovedit a fi bogate în acizi grași mononesaturați (MUFA), tocoferoli, tocotrienoli, carotenoizi și alți compuși bioactivi.

Uleiul de cătină se obține cel mai des prin procesul mecanic de presare la rece fie din pulpa fructelor (Fructus Hippophae) fie din semințele de cătină (Semen Hippophae). Cele 2 tipuri de uleiuri se diferențiază atât prin consistență și culoare, cât și profilul nutrițional. În ciuda acestor diferențe, ambele tipuri de ulei de cătină sunt asociate cu o serie de beneficii importante pentru sănătate și frumusețe deopotrivă.

Uleiul de cătină are proprietăţi tonifiante generale, antianemice, vitaminizante, regeneratoare ale pigmenţilor retinieni, coleretice, colagoge, hepatoprotectoare şi hepatoregeneratoare, hipotensoare, antitumorale, imunostimulente, protectoare şi regeneratoare ale mucoaselor şi pielii, trofic nervos, protector coronarian.

Caracteristica care face din cătină un unicat este compoziția calitativă și cantitativă a acizilor grași, în special prezența grupului de acizi grași omega-7, mai mare decât în orice altă plantă. În general, uleiul obținut din semințe este bogat în acizi grași omega-3 și omega-6, în timp ce uleiurile din pulpa fructului sunt predominant bogate în acizi grași din grupa omega-7. În orice caz, mai multe studii asupra acizilor grași conținute în uleiul de cătină dezvăluie că acesta poate juca un rol important în aspecte foarte diferite în raport cu corpul uman, cum ar fi afecțiunile cardiovasculare, ca stimulator al sistemului imunitar, precum și promovarea funcțiile cognitive și sănătatea pileii şi oaselor.

Cătina conţine o mulţime de pigmenţi antioxidanţi: tocoferoli, alfa şi beta-caroten, criptoxantina, licopenul, taraxantina, fitofluină, zeaxantina (folosită în cancerul mamar). Uleiul de cătină conţine de 10 ori mai mult caroten decât morcovul. Aceşti pigmenţi au efecte benefice în combaterea unei palete diverse de stări maladive şi boli, inclusiv cancerul. Spre exemplu, licopenul are efecte antioxidante şi antitumorale, fiind util în cancerul mamar, de prostată, uretral, cervical. Acelaşi element are şi proprietăţi hipocolesterolemiante. Acidul galic, care este prezent și în cătină, a fost raportat a fi cel mai eficient antioxidant.

Chiar și frunzele de cătină sunt extrem de bogate în proprietăți terapeutice extremd eputernice antioxidante, imunomodulatoare, antiinflamatoare, anticancer.

 Cătina în prevenţia şi combaterea cancerului

Aceste fructe minunate sunt caracterizate printr-o compoziție unică de compuși bioactivi: compuși fenolici, vitamine (în special vitamina C), acizi grași nesaturați și fitosteroli precum beta-sitosterol, ce au o serie de efecte benefice antioxidante, antiinflamatoare și anticancerigene. cătina poate înseamna „aur” pentru tratamentul cancerului. Are proprietăți anti-proliferare și poate induce apoptoza și stimulează sistemul imunitar, iar uleiul de cătină contracarează multe efecte secundare ale chimioterapiei prin restabilirea rinichilor și funcția hepatică, creșterea poftei de mâncare și menținerea în general a sănătății pacienților.

Într-un studiu din 2004, cercetătorii au comparat efectul a 10 extracte diferite de fructe și fructe de padure, inclusiv fructe de cătină, asupra proliferării celulelor canceroase HT29 și a celulelor canceroase de sân MCF-7. Ei au observat că cătina a avut cel mai mare efect de inhibare pentru proliferarea celulelor HT29 și MCF-7. Autorii sugerează că inhibarea proliferării celulelor canceroase a fost corelată cu concentrațiile de carotenoizi și vitamina C. Mai mult, ele propun prezența unei acțiuni sinergice între carotenoizi, vitamina C și antocianine. Alte cercetări au sugrat că extractul de boabe de cătină a avut efecte ușor antiproliferative împotriva celulelor canceroase cervicale in vitro .

În 2007, un studiu determinat activitatea antiproliferativă a sucurilor din 13 tipuri de fructe de pădure, inclusiv cătină, împotriva a cinci linii de celule canceroase in vitro: adenocarcinom stomacal, adenocarcinom glandă mamară, adenocarcinom prostatic, adenocarcinom colorectal și MDA-MB-adenocarcinom glandă mamară. S-a constatat că sucul de fructe de cătină, precum sucurile de mure și aronia neagră, aveau proprietăți anti-proliferative.

Izorhamnetina – un flavonoid izolat de cătină, are efecte anti-proliferare asupra celulelor canceroase pulmonare in vitro. Autorii sugerează că mecanismul acțiunii izorhamnetinei poate implica apoptoza celulelor induse de reglarea în jos a oncogenelor și reglarea în sus a genelor apoptotice. Alte observații au arătat că izorhamnetina suprimă proliferarea celulelor din liniile celulare de cancer colorectal uman.

Flavonoidele din uleiul extras din semințele de cătină au indus apoptoza în linia de celule de cancer hepatic BEL-7402.

Zhang și colaboratorii săi au demonstrat că injecția de ulei de semințe a inhibat semnificativ rata de creștere a tumorilor de melanom transplantat și sarcom la șoareci.

În linia de celule Bcap-37 a carcinomului mamar uman, modificările la 32 de gene legate de apoptoză au fost induse de flavonoide din extracte de semințe de cătină.

Flavonolele din cătină au inhibat leucemia promielocitică a celulelor HL-60.

Extractele de fructe și fructe de pădure din cătină au inhibat creșterea celulelor canceroase de colon HT29 și a celulelor canceroase de sân MCF-7 într-un mod dependent de doză. Aceste extracte au inhibat tumorigeneza pielii la șoareci.

Un extract de frunze de cătină a inhibat proliferarea celulelor de gliom de șobolan C6, posibil printr-un mecanism de apoptoză timpurie; a fost remarcată și reducerea speciilor reactive de oxigen.

O cercetare din 2004 a sugerat că sucul de cătină protejează șoarecii împotriva acțiunii genotoxice a cisplatinei, care este un cunoscut medicament anticancer, care este de asemenea foarte toxic pentru celulele normale.

Modelele animale arată că sucul de cătină reduce incidența și creșterea tumorilor induse experimental. Investigațiile preliminare arată că uleiul de uleiul poate reduce toxicitatea chimioterapiei. Extractele, care conțin în principal flavonoide, pot proteja măduva osoasă de radiații și pot ajuta la recuperarea ei mai rapidă. Sistemul hematopoietic de șoareci hrăniți cu ulei de cătină, se recuperează rapid după o doză mare de chimioterapie.

La șoarecii hrăniți cu fructe de cătină, a fost raportată protecția împotriva radiațiilor mortale. S-a demonstrat că extractul alcoolic de cătină a contribuit la supraviețuirea a 82% dintre șoareci, comparativ cu nicio supraviețuire a grupului martor. După cum s-a arătat, acest extract a provocat o puternică suprimare a cromatinei, ceea ce ar putea face celulele rezistente chiar și la o doză de radiație de 1000 Gy. De asemenea, a suspendat radiațiile și TBHP induse daune pe lanțurile ADN, într-o manieră dependentă de doză.

 Cătina în prevenţia şi combaterea diverselor afecţiuni

Cătina este considerată aproape un panaceu, în multe părți din Asia de Est și Rusia. În Nepalul central, cătina este printre plantele medicinale cu cea mai largă gamă de utilizări.

Kaemferolul este un alt compus valoros ce se găseşte în fructele de cătină şi acţionează ca antialergic, antiinflamator, antihistaminic, antimutagenic, antispasmodic, inhibator al factorilor de creştere tumorală, trofic al mucoasei uterine, etc. Este util în tratamentul leucemiei şi limfoamelor.

Quercitina este un alt fitoelement de excepţie ce acţionează ca analgezic, antialergic, antibacterian, anticancerigen (cancerul mamar, ovarian, al uretrei, de colon, sarcoame, leucemii), inhibă factorii de creştere tumorală, hepatoprotector, antihepatotoxic, hipoglicemiant, insulinogenic (diabet), protector capilar, vasodialtator, antihistaminic, antitrombotic (împiedică formarea cheagurilor de sânge), antiviral, anti HIV.

Uleiul de cătină conţine şi lecitine, principalele componente ale acestora fiind colina şi inozitolul (sunt considerate vitamine), ambele contribuie la degradarea grăsimilor, reducerea nivelului colesterolului sanguin şi a altor lipide, care ulterior sunt eliminate din organism, împiedică formarea plăcilor de aterom ce favorizează şi determină bolile cardiovasculare, fortifică musculatura cardiacă. În plus, reduc durerile articulare şi combat apariţia eczemelor.

Fitosterolii reprezintă un alt grup de compuşi găsiţi în cătină, mai ales în uleiul de cătină. Aceştia au efecte antitumorale şi sunt studiaţi pentru efectele benefice în tratamentul bolilor de piele, răni, lepră, arsuri.

Fructele de cătină reprezintă un tonic general. Nu există persoană care să nu beneficieze în urma consumului acestora. Mai ales cei cu sufere de hipovitaminoze de diverse cauze, anemii, astenie psihică şi fizică, surmenaj, stări de convalescenţă, tonifiante atat pentru copii, cat si pentru persoanele in varsta.

Activitatea antioxidantă a cătinei este, de asemenea, observată în mecanisme cancerigene, endoteliale vasculare, neuroendocrine și cataractă.

Rezultatele obținute din experimente pe animale arată că uleiul de cătină scade concentrația plasmatică și lipoproteina de densitate joasă (LDL) a colesterolului, crește colesterolul cu lipoproteină de înaltă densitate (HDL), inhibă formarea trombului și ateroscleroza și inhibă oxidarea LDL. Protecția endoteliului vascular prin polifenoli de fructe de cătină a fost legată de o reducere a citokinei inflamatorii (TNF-alfa) și o creștere a activității enzimelor antioxidante (superoxid dismutaza, glutation peroxidază).

Cătina este benefică în anumite afecțiuni cardiovasculare, fiindcă fluidizează sângele, facilitează circulația acestuia, reduce nivelul de colesterol și păstrează arterele curate și sănătoase. Deosebit de importante sunt efectele pe care le imprima flavoanele asupra aparatului circulator. Acestea maresc forta de contractie a miocardului, probabil datorita unei mai bune circulatii coronariene si a imbunatatirii generale a metabolismului. Indeosebi quercetrina antreneaza o vasoconstrictie si o diminuare a permeabilitatii capilare, ceea ce explica efectele ei in maladiile hemoragice, ca de exemplu purpurele. Vasoconstrictia este urmată de o vasodilatare la nivel renal, marind diureza, fructele si preparatele din ele fiind utile in insuficienta renala si inedome. Adaugandu-se si efectul hipotensor, se ajunge la o actiune complexa si tonifianta asupra aparatului circulator, diferita de cea a digitalicelor sau a cofeinei, fiind utile in insuficientele cardiace usoare sau chiar in forme mai severe. Fructele de cătină au provocat un efect de scădere asupra proteinei C-reactive (marker al inflamației și factor de risc pentru boli cardiovasculare), într-un studiu. Studiile in vivo au demonstrat că extractul de cătină poate ajuta la protejarea miocardului de ischemie prin reglarea diferitelor proteine.

Într-un studiu efectuat la șobolani, uleiul de semințe de cătină a redus volumul de infarct după ocluzia arterei cerebrale mijlocii și protejat împotriva infarctului cerebral ischemic.

Flavonoidele din extractele din semințe și fructe din cătină au inhibat glicometabolismul și reducerea glucozei serice, colesterolul seric și a trigliceridele serice la șoareci. Beneficiul potențial al extractului de ulei de fructe de cătină pentru îmbunătățirea sensibilității la insulină, reducerea glicemiei, promovarea glicogenezei hepatice și protejarea hepatotoxicității glucozei a fost demonstrat in vitro și într-un model de șoarece de diabet zaharat tip 2. La treizeci de copii cu diabet zaharat dependent de insulină, li s-a administrat un supliment concentrat de cătină și afine timp de 60 de zile. După două luni de tratament, atât superoxidul dismutaza eritrocitelor, cât și peptida C au fost semnificativ crescute, în timp ce hemoglobina glicată a fost semnificativ redusă.

Compușii fenolici din boabele de cătină au inhibat creșterea bacteriilor gram-negative și gram-pozitive. Myricetina a inhibat dezvoltarea bacteriilor cu acid lactic din flora tractului gastro-intestinal uman. Extractele din semințele de cătină au inhibat creșterea Bacillus cereus, Bacillus coagulans, Bacillus subtilis, Listeria monocytogenes și Yersinia enterocolitica. Extracte de etanol de cătină au inhibat creșterea Helicobacter pylori. Un efect sinergic cu antibiotice a fost observat împotriva bacteriilor gram-pozitive Staphylococcus epidermidis, cu cea mai puternică sinergie (creșterea cu peste 50% a activității antimicrobiene) notată cu eritromicina. De asemenea, a fost demonstrată activitate împotriva S. aureus-rezistent la meticilină (MRSA).

În comparație cu tratamentul tradițional al febrei dengue (medicamentul anti-viral Ribavirin® disponibil în comerț), cătina a arătat o activitate anti-dengue similară, așa cum este evidențiată de capacitatea sa de a menține viabilitatea celulelor infectate împreună cu scăderea TNF- alfa și creșterea IFN-gamma. Unii flavonoizi din cătină precum derivații de quercetină au avut o activitate de inhibare mai bună împotriva virusului gripal A decât un medicament binecunoscut. În consecință, s-a observat o activitate anti-gripală extremă folosind aceste extracte.

Uleiul de cătină a arătat rezultate pozitive în tratarea problemelor de sănătate legate de membranele mucoase deteriorate ale tractului gastrointestinal incluzând ulcerații bucale, ulcere gastrice și ulcerații la stres. Compușii activi cu efectele protectoare și curative asupra ulcerelor gastrice pot implica acizi grași, beta-caroten, alfa-tocoferol și beta-sitosterol – prezenţi în cătină. Efectele asupra mucoasei au fost asociate cu sterolii și alcoolii cu catenă lungă din cătină. Pentru afecţiunile stomacului cel mai bun este uleiul de cătină. Uleiul de cătină reduce inflamația, precum și factorii proinflamatori. În plus, uleiul din semințe pare să îmbunătățească simptomele refluxului. Studiul pe animale a arătat că procianidinele din cătina pot ajuta la vindecarea ulcerelor gastrice. La șobolani, uleiul de pulpă de cătină poate inhiba acidul gastric și secreția de pepsină.

Cătina poate crește producția de leptină plasmatică și de neuropeptid Y la copiii cu dispepsie funcțională. Efectul general al cătinei este îmbunătățirea golirii gastrice, mobilitatea gastrică, funcția digestivă gastrointestinală și promovarea creșterii copiilor.

Uleiul de Cătină se utilizează în toate maladiile pielii şi mucoaselor, în iritaţii şi prurit, pistrui, eczeme şi ulceraţii de tot felul. Uleiul de cătină reprezintă produsul cel mai bogat în vitamina E din lume. Ori, vitamina E este implicată activ în procesele trofice şi de regenerare ale pielii. Ea mai este numită si „vitamina tinereţii”, pentru că ajută la menţinerea elasticităţii ţesuturilor şi favorizează un ritm accelerat de înlocuire a celulelor îmbătrânite cu altele noi. Preparatele realizate pe bază de ulei de cătină au fost utilizate cu succes deosebit în arsuri termice şi chimice, şi afecţiuni ale pielii determinate de expunerea prelungită la iradieri, ulcere varicoase, răni, escare. Este cel mai bogat produs în betacaroten şi vitamina E din lume. Aceasta spune enorm de mult. Acidul palmitoleic, conținut în uleiul de cătină, este o componentă a pielii noastre și se crede că ajută la vindecarea rănilor și arsurilor – atunci când se aplică topic. Administrarea orală a acidului palmitoleic poate hrăni pielea și poate ajuta în diverse probleme dermatologice, cum ar fi dermatita atopică. Uleiul de cătină îmbunătățește elasticitatea pielii și are efect antirid. În administraţia externă, uleiul de Cătină este un bun cicatrizant, având un remarcabil efect dermoregenerator, antiinflamator, uşor bactericid, nutritiv. Se foloseşte mai ales în tratarea arsurilor, a rănilor şi eczemelor. Grație acidului Omega 7, uleiul de cătină stimulează procesul regenerativ al epidermei, promovând vindecarea tăieturilor fără formarea de cicatrici, sau chiar și a escarelor, leziuni dezvoltate în urma imobilizării la pat o perioadă lungă de timp.

Fructele de cătină pot reduce nivelul lipidelor serice și pot preveni apariția steatozei hepatice (ficatul gras) şi pot fi utilizate pentru prevenirea hiperlipidemiei. Cercetările clinice sugerează că administrarea de extract de cătină poate reduce inflamația hepatică. În modelele animale, s-a arătat că uleiul de semințe de cătină poate proteja ficatul de deteriorarea produsă de tetraclorura de carbon, alcoolul etilic sau acetaminofenul. Într-un studiu clinic efectuat pe 50 de persoane cu ciroză hepatică, extractul de cătină a redus cicatricea tisulară (măsurată ca niveluri de sânge de laminină, acid hialuronic și colagen de tip III și IV) și a îmbunătățit funcția hepatică (măsurată ca acizi biliari totali). La șoarecii cu ciroză hepatică, extractul de cătină a redus și severitatea bolii. Uleiul de semințe a fost mai eficient decât uleiul din pupla fructului. La puii otrăviți cu anflatoxina toxică B1, uleiul de fructe de cătină a împiedicat acumularea toxinei în ficat și a redus markeri de inflamație, moarte celulară și cancer.

Sucul de cătină poate proteja faţă de neurotoxicitatea indusă de plumb la șoareci. Markerii stresului neuroendocrin (de exemplu, cortizolul, hormonul adrenocorticotrofină, IL-1beta, TNF-alfa) au părut de asemenea oarecum atenuați cu ulei de cătină într-un model de stres cronic la șobolani. Mai multe studii au dovedit că administrarea regulată a fructelor de Cătină măreşte, în timp, nivelul de serotonină din creier. Creşterea nivelului serotoninei prin tratamentele cu cătină micşorează numărul recidivelor bolilor psihice, dar şi al sinuciderilor, al actelor antisociale etc.

Datorită extraordinarei sale bogaţii în provitamina A, uleiul de cătină este un elixir pentru ochi. Măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară, încetineşte evoluţia bolilor de ochi. Efectul proantocianidinelor din cătină asupra degenerării retinei a fost investigat in vivo. Deteriorarea celulelor fotoreceptorilor la iepuri a fost îmbunătățită. S-au observat efecte benefice ale uleiului de cătină în cazul ochiului uscat. Uleiul de cătina poate fi utilizat şi în tratamentul keratitei, trachomului, leziunilor sau arsurilor pleoapelor și conjunctivitei.

Într-un alt studiu controlat randomizat, cătina a fost folosită ca adjuvant la terapia standard pentru sindromul nefrotic idiopatic. După 12 săptămâni, 350 mg de două ori pe zi de suplimente de cătină adăugate la terapia standard nu au oferit beneficii semnificative statistic în comparație cu terapia standard numai pentru edem, anorexie, slăbiciune, oligurie, tensiune arterială, hemoglobină, creatinină serică, fosfor, uree din sânge sau greutate .

Simptomele postmenopauză precum atrofierea mucoasei vaginale, bufeurile şi transpiraţiile nocturne pot fi ameliorate folosind ulei de cătină administrat oral.

Uleiul de cătină are acţiune sinergică cu interferonul, stimulând imunitea organismului.

Vitamina E găsită din belşug în uleiulde cătină reprezintă un excelent tonic al glandelor sexuale, prelungind tinereţea, prevenind menopauza prematură şi infertilitatea. Aceeaşi vitamină reprezintă un element care stimulează acţiunea sistemului imunitar.

Rezultate foarte bune în tratarea epistaxisului (sângerării nazale), a fragilităţii capilare şi altor boli ce au acest substrat, s-au obţinut prin folosirea uleiului de Cătină, intern şi extern. Badijonaţi mucoasa nazală cu ulei de cătină folosind un beţişor cu vată, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Tratamentul ajută şi în cazul persoanelor care au mucoasa nazală uscată, nasul înfundat continuu şi simţul olfactiv (mirosul) diminuat.

În caz de distrofie musculară se poate folosi seleniu şi vitamina E care sunt necesare pentru a produce în organism unbiquinonă (coenzima Q). Uleiul de cătină este cea mai bună sursă de vitamina E din lume iar nucile braziliene sunt cea mai bună sursă de seleniu.

Într-un studiu preliminar la oameni sensibili la frig, administrarea orală a 500 mg de extract alcoolic de cătină pe zi, timp de trei luni, a redus reactivitatea cardiovasculară la stresul rece. Studiile efectuate la animale au arătat că extractul de cătină poate permite o schimbare a metabolismului anaerob la aerob în timpul expunerii la frig la hipoxie la restricție, afectând mai multe enzime metabolice cheie.

 Moduri de utilizare:

Foarte sănătos este ca fructul de cătină să fie zdrobit, făcut o pastă, combinat cu puţină miere şi consumat integral. Se poate face şi un smoothie din fructe de cătină, la care se pot adăuga şi alte fructe: afine, aronia, coacăze, zmeură, mure, dar şi o banană pentru dulceaţă sau câteva curmale.

Puteţi prepara suc de cătină – care se va bea 1-2 pahare pe zi. O atenţionare: Aveţi grijă să nu aruncaţi ce este valoros: proprietăţi excepţionale se găsesc în pieliţa şi seminţe fructului de cătină! „Reziduurile” eliminate de storcător – coaja fructului şi seminţele, ar fi excelent să fie uscate la soare, băgate în pungi de hârtie şi păstrate în cămară, iar când doriţi, le puteţi transforma cu ajutorul unei râşniţe într-o pulbere nutritivă, care se va păstra în borcane de sticlă, căpăcite, păstrate la întuneric. Râşniţi doar cât folosiţi o perioadă de câteva zile.

Siropul din fructe de cătină se prepară din miere si suc de fructe sau fructe în părţi egale puse în borcane închise ermetic si pastrate la frigider; este deosebit de valoros deoarece pastreaza proprietatile nealterate ale plantei proaspete si toate substantele active terapeutic; se administreaza cate 1 – 2 linguri inainte de mesele principale.

Infuzia din fructe de cătină uscate şi zdrobite se prepară din 2 lingurite peste care se toarna 250ml (o cana) de apa clocotita, lasandu-se la infuzat acoperite, o jumatate de ora; se poate consuma in anotimpul rece fiind un ceai puternic vitaminizant. Se pot folosi şi frunzele, care au multiple proprietăţi terapeutice. Se pot utiliza sub formă de infuzie, se pot adăuga şi alte frunzele altor arbuşti: coacăz negru, aronia, afin.

Atenţionări! Nu se recomandă sucul de cătină să fie consumat după orele 18, din cauza efectelor energizante puternice. Unele persoane cu o sensibilitate gastrică poat avea o jenă stomacală în cazul în care folosesc cătina mai ales combinată cu miere dimineaţa pe stomacul gol. Beţi cătină la 1-2 ore după ce aţi mâncat ceva.